Solurile

O caracteristică a judeţului o reprezintă faptul că pe o suprafaţă nu foarte mare se succed următoarele fâşii de soluri pe direcţiaest-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.) şi soluri brun roşcate tipice, ultimile pe suprafaţe reduse în extremitatea de vest a judeţului. Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loesside, textura lor de suprafaţă fiind predominant mijlocie. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii.

Flora

Vegetaţia are caracter predominant de stepă , pe câmp şi terasă, fiind în mare parte sărăcită de specii, degradată prin păşunat şi activităţi umane. Zona stepei ocupă cea mai mare parte a judeţlui, singurele aspecte mai deosebite ca prezenţă între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare stepice puternic modificate de om. Aceste pajişti sunt alcătuite din firuta de bulb(poa ulbosa), laptele câinelui (Euphorbia Stepposa), pirul crestat (Agropzrum cristatum), peliniţa (Artemisia austriac). Zona silvostepei este întâlnită în partea de vest a judeţului, fiind alcătuită din păduri de stejar brumăriu şi arţar tătăresc. Pe alocuri apar insule de stejar brumăriu în amestec cu stejar pufos, cer şi garniţă. Extensiunea mare a terenurilor agricole a lăsat doar suprafeţe restrânse pajiştilor secundare stepizate, alcătuite din păiuş(Festuca vallwsica), barboasă(Botriochloa-Andropogon-ischaemum), nagară(Stipa Capillata). Vegetaţia aonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie şi plop, şleauri de luncă cu stejar, frasin, ulm şi plantaţii de plop euroamerican, între care se întercalează pajişti de luncă şi terenuri cultivate, la care se adaugă vegetaţia hidrifilă a bălţilor din lunca Dunării şilacurile Moastiştea şi Gălăţui, formată din stuf (Phrogenites comunus), mentă (Mentha oc.), formaţiuni de plaur cu nuferi, săgeata apei, troscot de baltă, iarba broaştei etc.

Fauna

Zona stepei şi silvostepei este populată cu animale adaptate agrobiocenozelor de aici, dintre care amintim: iepurele, potărnichea, prepeliţa, şopârla de iarbă, şarpele, dihorul de stepă, mistreţul, şi din ce în ce mai rar, dropia (declarată monument al naturii şi protejată prin lege). În păduri a fost aclimatizat fazanul şi, pe alocuri, căpriorul. Fauna luncilor şi lacurilor este mult mai bogată, fiind reprezentată prin vidră, vulpe, câine enot, bizamul. În bălţi şi lacuri se întâlnesc raţa mare şi raţa cârâitoare, iar în lunca Dunării, la est de Ostrov, aparelebăda de vară. Speciile de peşti care populează apele lacurilor şi bălţilor sunt renumite în toată regiunea şi au constituit dintotdeauna un punct de atracţie pentru localnici (carasul, crapul, şalăul, plătica şi bibanul), iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul,sturionii şi scrumbia de Dunăre.